Din interiorul schimbării: dezvoltarea organizațională, un colac de salvare de la înecul în burnout pentru Youth DiVision Sibiu

Ca o organizație să funcționeze cu adevărat nu-i suficient ca rolurile să fie trasate. Youth DiVision Sibiu a intuit asta când din obiceiurile nesănătoase a crescut un morman de incertitudine și oboseală pe care nu-l mai putea organiza. Șansa lor a fost să intre într-un proces de dezvoltare organizațională, în care să dobândească competențe de planificare strategică care să-i ajute să continue.

În organizațiile care simt infinit pentru cauza lor, timpul acordat procesului sau echipei ca întreg este cel mai des amânat. Nu simți să te oprești, să respiri, să înțelegi ce ți se întâmplă sau să recunoști că îți este greu pentru că asta ar însemna că nu mai faci ce ți-ai propus, nu mai lucrezi pentru comunitate. Și dacă nu lucrezi pentru comunitate, care mai e sensul tău?

Teambuilding ca strategie de dezvoltare

Organizațiile nu pot supraviețui, darămite crește, dacă nu sunt bine la interior. Așa că asta a devenit o prioritate în cadrul programului de dezvoltare. Un teambuilding care să le reamintească cine sunt, de ce fac ce fac, care să le dea spațiu să pună degetul acolo unde doare și în final să vină cu soluții.

Teambuilding-ul ne-a oferit claritate, structură pentru autoanaliză, instrumente pentru creionarea unei strategii și modalități de implementare. Am simțit deschidere și ne-am activat viziunea de viitor; în același timp au fost și rezistențe interne atunci când obiectivele pe care le puneam în cuvinte concrete păreau prea curajoase sau dificile de realizat. Am descoperit că suntem o echipă în plină dezvoltare, formată din oameni cu abilități diferite, dar și cu numeroase puncte în comun, valoroși, iar visul nostru a devenit dintr-odată mai realizabil. — Olga Corburean, Youth DiVision Sibiu pe care experiența asta a convins-o că organizația poate ajunge la următorul nivel, dar într-un mod mult mai sănătos.

Rezultatul teambuilding-ului a fost că rolurile au fost clarificate, iar echipa a trecut la un nivel de maturitate mult mai ridicat. Autonomia a trecut de la concept la practică curentă ceea ce a adus și echilibrul, și eficiența de care nici nu știau inițial că au nevoie. Următorul nivel a fost cel dedicat voluntarilor, stâlpi de rezidență în organizații. S-au jucat împreună, au descoperit cu adevărat de ce timpul dedicat cunoașterii construiește apartenență și asta a dus la mai multă unitate dedicată scopului. De aici totul a fost mai ușor. Au construit împreună digitalizarea organizației, au început să implementeze ce-au învățat despre procedurile financiare, au construit o politică GDPR și s-au transformat în câteva luni într-o organizație care știe mai bine ce vrea și care are acum instrumentele potrivite cu care să crească. Toate însă ar fi fost imposibile dacă ei, ca echipă, nu ar fi vrut să recunoască că în ciuda succesului local, au lucruri de învățat.

A remarcat asta și Vlad Dumitrescu, mentorul lor care spune că unul din punctele forte ale asociației este tocmai „dorința și disponibilitatea echipei să crească, să se profesionalizeze, să facă lucrurile sustenabil". Disponibilitatea și orientarea către învățare continuă devin superputeri când intri într-un proces de dezvoltare în care începi să înveți să ai încredere în tine.

Diana Călinescu își amintește că a fost complicat la început să urmeze sfaturile lui Vlad și să se uite la perspectiva de ansamblu, nu la detalii mărunte:

Ne-a forțat să ne depășim zona de confort și să începem să gândim mai ambițios, în termeni de sustenabilitate financiară pe termen lung și de impact real la scară largă. Să nu ne fie frică să punem un buget de 50.000 de euro, de exemplu. — Diana Călinescu, Youth DiVision Sibiu

Transfer de competență

Un program de dezvoltare organizațională urmat corect aduce și o schimbare de mentalitate macro. După ce-au învățat pentru ei, Youth DiVision urmează cu adevărat misiunea de dezvoltare a comunității și învață mai departe și publicul, și alte ONG-uri despre ce înseamnă de fapt munca asta printr-o campanie numită „Jurnal de ONG".

E multă generozitate într-o astfel de idee, iar ea este un efect direct al unui program care i-a învățat mai mult decât procese și proceduri; i-a învățat să nu le fie frică:.

În Sibiu nu se vorbește despre ce înseamnă, de fapt, ONG-ul din punct de vedere al backstage-ului. Așadar, ne-am propus să aducem în lumina reflectoarelor locale acest aspect, poate mai puțin emoționant, ci mai degrabă procedural, de cum se gestionează un ONG până la urma urmei? A fost o activitate de awareness că zilele nu sunt mereu roz, iar munca depusă este mare și profundă și necesită niște cunoștințe dincolo de plăcerea de a aduce un bine comunității. — echipa Youth DiVision Sibiu

De viitor

Viitorul pentru Youth DiVision Sibiu vine cu claritate și ritm, ambele câștigate ca efect al disponibilității lor de a fi vulnerabili, în contextul pus la dispoziție de Social Change Accelerator. Echipa recunoaște că în urma programului a învățat cum arată un arc clar peste timp și a înțeles cum să creioneze traseul organizației nu pe trei zile, nu pe trei luni, ci pe trei ani. Instrumentele de autocunoaștere au adus de fapt bine colectiv, pentru că acum știu mai bine cum să-și respecte ritmul unii altora. Efectul? Diferențele nu-i mai despart, nu mai aduc burnout sau frustrări. Individualitatea asumată, procedurile nou gândite și calmul cu care întâmpină viitorul dau forță direcției comune.