Din interiorul schimbării: trecerea de la energie la strategie a Asociației Street Workout Iași
Bani. Cerșit. Disconfort. Acestea erau cuvintele care, așa cum spun membrii organizației, defineau relația Asociației Street Workout Iași cu fundraising-ul în urmă cu un an, înainte să intre într-un proces de dezvoltare organizațională care să le deschidă ochii și să le dea la purtător instrumente cu care să crească impactul în comunitate. Dar ce este de fapt impactul în comunitate? Mai pe scurt, vieți schimbate pentru că cineva se gândește cu intenție cum să vină în întâmpinarea unor nevoi. Însă ca lucrurile să funcționeze este nevoie de mai mult decât de dorința de a face. Iar un cont gol atârnă greu în balanța schimbării. Acest status quo nu este nici pe departe unul singular. Discuțiile despre bani și finanțări sunt unele dintre cele mai greu de dus în organizațiile nonguvernamentale. O arăta și în 2024 un studiu FDSC care menționa că membrii, angajații și voluntarii în ONG cred că una din principalele dificultăți în implementarea proiectelor este bugetul insuficient.
Asociația Street Workout Iași este una din cele 151 organizații selectate în 2025 pentru un program personalizat de dezvoltare organizațională. Timp de un an, organizația a pornit transformarea de la personal la sistemic, redefinindu-și comunicarea, identitatea vizuală și poziționarea față de parteneri, axându-și eforturile pe dezvoltarea brandului organizațional și fundraising.
Transformarea organizației a fost susținută prin proiectul Social Change Accelerator, unde FDSC și ARC România, cu sprijinul OMV Petrom și Iulian Stanciu, și-au unit forțele ca să sprijine organizațiile din România aflate într-un punct de cotitură egal cu acel moment fragil în care entuziasmul nu mai este suficient, iar creșterea cere structură, claritate, know-how și decizii luate în cunoștință de cauză.
Asociația Street Workout Iași există din octombrie 2024 și a avut multe drumuri de parcurs până la cum este conturată ea astăzi. Ușile deschise atunci, cu mult curaj și entuziasm fix ca într-o declarație de independență, s-au transformat într-un timp relativ scurt în ziduri cu mici ferestre care au fost martor la o echipă schimbată aproape în totalitate, care au desenat proiecții strâmbe ale ideii de stabilitate și au lăsat lumina să pătrundă când și când, dar nu suficient cât să dea încredere pentru viitor.
Toate greutățile astea i-au făcut deseori pe membrii echipei fie să se simtă impostori, că nu știu cu ce se mănâncă un ONG deși l-au înființat, fie să simtă multă frustrare construită din faptul că nu exista aproape nicio interescție între bunele lor intenții și lipsa de credibilitate pentru cei „din afară". Oricâte îndoieli s-au adunat pe parcurs, ele n-au fost însă niciodată suficiente ca să renunțe cu totul la asociație, așa cum mărturisește Andrei Ionuț Coajă, unul dintre fondatori și actualul ei președinte.
Cheta pentru contabil
Ce vezi în tine când alegi să te uiți atent cântărește mai greu decât orice altă lecție. Așa s-ar traduce începutul transformării organizației din Iași care a decis să încerce să schimbe modus operandi intrând în programul Social Change Accelerator. Decizia? A fost luată după ce echipa a conștientizat că face chetă ca să-și plătească contabilul. A fost semnalul clar de „trebuie să învățăm", pentru că avântul inițial nu ține loc de strategie. Au făcut pasul. Aprilie 2025 i-a găsit participanți la Hackatonul de dezvoltare organizaționalăorganizat regional, unde au învățat să-și traducă aspectele legale care le guvernează activitatea și cum să-și definească mai bine direcțiile de dezvoltare. De aici, conștientizarea că nu de la bani pleacă de fapt lipsurile în organizație a început deja să existe. Sigur, banii aduc cu sine transformarea unor idei în proiecte concrete, dar ei nu rezolvă de fapt, sustenabil, toate problemele într-o organizație și nu produc schimbarea.
Arhitectura schimbării
Fiecare organizație are câte o luptă de dus, iar răspunsurile corecte pentru Asociația Street Workout Iași au venit din desenarea unei matrici organizaționale care le-a arătat care sunt primii pași de urmat pentru mai multă sănătate în ecosistemul lor. În final, o organizație sănătoasă înseamnă de fapt mai mult bine în comunitate, deci miza nu este doar menținerea organizației pe o linie de plutire, ci construirea unei fundații. Doar așa ea poate deveni factor pozitiv de schimbare pentru oameni.
La linia de start pentru ei a fost să învețe cum să atragă sponsorizări și resurse, prin dezvoltarea unui branding coerent. Procesul însă, oricât de luminos ca rezultat, a venit mai întâi de toate cu frici și cu greutatea naturală cu care, oricare dintre noi, renunțăm la ceva ce-am construit poate intuitiv, poate stângaci, dar cu mâinile noastre. Echipa însă știe astăzi că fiecare piesă de puzzle șlefuită în proces a fost de fapt un pas înainte.
Dacă nu treceam prin proces nu ne-am fi clarificat atât de bine ceea ce reprezentăm și ne dorim. A fost un parcurs care încă are ecou, care ne-a oferit o rută, o direcție, oportunități. Am fi continuat, să ne învârtim și să mergem pe bâjbâite, consumând mai mult timp și energie. A fost un mare pas înainte. — Diana Iuliana Țurcanu, vicepreședintă
Fără prestații
Sigur, în spatele schimbării au stat planuri de redefinire, strategii de comunicare, campanii pe social media, construirea unor pachete predefinite pentru care companiile pot opta ca să-i susțină și muncă de outreach, toate făcute ghidat cu ajutorul mentorului lor din proiect, Claudia Abrudan, director al Fundației Comunitare Oradea. În atât de mult zgomot informațional, în care rețetele par să domine, ghidajul corect face diferența.
Ce m-a surprins pozitiv în evoluția lor a fost mai ales felul în care au început să vorbească despre cine sunt. De la ideea de a face sport în aer liber, au ajuns la scopul de combatere a sedentarismului și obezității promovând un stil de viață sănătos și echilibrat prin sport. De asemenea, pasul de a-și asuma identitatea de organizație: au trecut de la a fi o gașcă de tineri pasionați de sport la rolul de actor în comunitate, cu campanii de fundraising gândite și prezență constantă în comunitate. — Claudia Abrudan, mentor
Până la rezultate însă, echipa a avut de săpat în interior. Treptat, s-au mutat de pe banca lui „avem nevoie de bani", la masa la care au învățat că lucrurile mari se construiesc când treci de la mentalitatea de prestație la cea de relație. Au învățat că parteneriatele funcționează când te bazezi pe ideea că oamenii vin în curtea ta și contribuie la schimbare când rezonează cu valorile pe care le ai. Și nu sunt doar vorbe mari, ci sunt concluzii trase comparând rezultate. Dacă în trecut din 200 de e-mail-uri cu propuneri de colaborare trimise au primit zero răspunsuri, după procesul de creștere, profesionalizare și mentorat statistica s-a schimbat radical: din 93 de propuneri trimise, 27 au avut un răspuns, iar după întâlniri punctuale finalmente trei parteneri s-au arătat deschiși să le vină alături.
Procesul de profesionalizare ca brand le-a adus și satisfacții personale din care își pot lua energia pentru ce urmează. „Simt că avem niște lucruri puse la punct și că putem continua de aici, cu mai multă siguranță, pe aceeași direcție", spune David Christian Gündisch. El crede că tot procesul a mai venit cu un câștig, care deși poate nu sună strălucitor, aduce luciditatea de care organizațiile au de fapt nevoie ca să nu obosească și, în final, ca să nu renunțe: „Am învățat că nu suntem roboți și că, deși ne-am dori să facem mai multe, avem și noi o limită. Și că, uneori, trebuie să mai spunem și nu".
Date de parcurs
În procesul lor de dezvoltare, Asociația Street Workout Iași a participat la cinci ateliere-cheie oferite prin program: Atelierul de fundraising, Atelierul de scriere de proiecte, Atelierul de management financiar, Atelierul privind managementul voluntarilor și Atelierul de Constituency. Adițional, Street Workout Iași a beneficiat de mentorat și consultanță în scopul dezvoltării unui plan de fundraising corporate.